HOTEL HERA 3*

Intreaga echipa a Hotelului Hera*** Predeal va invita sa petreceti sarbatorile de iarna in atmosfera calda si primitoare pe care se straduieste sa v-o ofere. 

Pret pachet Craciun

1850 lei/pachet 4 nopti    sau   1650 lei/pachet 4 nopti

Pachetul include: 

• 4 nopti cazare,
• mic dejun pentru 2 persoane,
• masa in cont in valoare de 250 lei/ tip camera/ sejur,
• masa festiva de Craciun pentru 2 persoane,
• acces la piscina si sauna.

Observatii :

• Atat in apartamente, cat si in garsoniere se pot caza maxim 4 persoane.
• Copiii pana la 12 ani beneficiaza de gratuitate la cazare. Pentru acestia, masa festiva de Craciun si barbeque-ul sunt optionale. In cazul in care se solicita, se va achita suma de 70 lei/ copil.
• Copiii intre 12- 18 ani vor achita suplimentar 250 lei/ sejur (cazare, mic dejun, barbeque, masa festiva de Craciun ).
• Persoanele peste18 ani achita suplimentar 400 lei/ sejur (cazare mic dejun, barbeque, masa festiva de Craciun).
• Primirea turistilor se va face in data de 23 decembrie 2011 cu barbeque (tuica fiarta, carnaciori Plescoi si alte specialitati ) pe terasa hotelului.

Palatul Regal este o clădire monumentală din Bucureşti, iniţial centru al puterii monarhice în România. Actualmente este sediul Muzeului Naţional de Artă al României.

Palatul Regal este localizat în centrul Bucureştiului, fiind inconjurat de mai multe clădiri istorice precum Biserica Kretzulescu, Atheneul Român, Biblioteca Centrală Universitară şi Hotelul Athenée Palace-Hilton. Edificiul a fost ridicat între 1927 şi 1937 după planurile arhitectului român D. Niculescu. În 1948, după desfiinţarea abuzivă a monarhiei, Palatul Regal a devenit sediul Muzeului Naţional de Artă.

Construita in anii 1812-1815, cladirea a fost  la inceput casa marelui logofat Dinicu  Golescu si apoi vanduta statului in 1833 de catre fiii acestuia. In perioada 1834 – 1837 cladirea a fost supusa unor reparatii si modificari pentru a deveni curtea domneasca a domnitorului Al. Ghica. In timpul revolutiei de la 1848, palatul domnesc a devenit sediul guvernului provizoriu.

Supus unor noi renovari in anii 1854-1855, palatul devine, incepand cu 1859, resedinta primului domnitor al Principatelor Unite, Al. I. Cuza, pentru ca din 10 mai 1866 aceasta sa fie resedinta regelui Carol I.

Incepand din 1882 aceasta cladire a fost modificata si marita dandu-i-se numele de Palatul Regal. Sub forma si infatisarea sa actuala, palatul a fost restructurat in vremea regelui Carol al II-lea (1930-1940). Cladirea in forma de „U” se desfasoara in jurul unei curti de onoare si are doua intrari princiale. Cea din stanga era intrarea regelui si a oaspetilor sai, iar cea din dreapta, a demnitarilor. In interior se mai remarca si astazi „Scara voievozilor”, teatrul si vestibulul sau, „Sala tromului” si „Sufrageria regala”.

La 23 august 1944 in acest palat a avut loc arestarea guvernului Antonescu.
Palatul, alcatuit dintr-un corp central si doua aripi laterale, este o constructie cu cinci nivele, in stil neoclasic. Aripa din stanga , care a stat ani de-a randul neterminata, suferind in plus si avarii de pe urma bombardamentelor aeriene hitleriste din august 1944, a fost refacuta si ea, creandu-se spatii adecvate pentru muzeu precum si o sala de muzica, cu 500 locuri. Lucrarile de finisare a Palatului Regal s-au incheiat in perioada 1955-1958.

Astazi, Muzeul de Arta adapostit aici reuneste patrimoniile unor colectii disparate candva, cum au fost: pinacoteca statului, cea a municipiului Bucuresti, inventarul muzeelor Toma Stelian si Kalinderu, o serie de exponate care au apartinut in trecut muzeului Simu, muzeului Bruckenthal din Sibiu, la acestea adaugandu-se achizitii de data recenta, astfel incat, la momentul actual, zestrea sa depaseste 70.000 de piese, unele neexpuse si adapostite in subsolul cladirii.

In structura muzeului au fost organizate: Galeria nationala, Galeria universala, o sectie de grafica si un atelier de restaurare.

Galeria de Arta Europeana are ca nucleu colectia regelui Carol I. Sunt ilustrate principalele scoli artistice: italiana, germana, austriaca, spaniola, flamanda, olandeza si franceza. Printre cele mai valoroase tablouri se numara: „Fecioara cu Princul” de Domenico Veneziano, „Cele trei gratii” de Hans von Achen, „Adoratia pastorilor” si „Logodna fecioarei” de El Greco, „Livada inflorita” de Pissaro, „Peisaj de case” de Renoir etc.

Galeria de Arta Veche Romaneasca din cadrul Galeriei Nationale detine cea mai mare colectie de acest gen din tara. Fondul sau de peste 950 de piese cuprinde peste 2500 de icoane in traditie bizantina, fragmente de fresca, costume si podoabe din secolele al XVI-XVII, provenind de la manastirile Dragomirna si Voronet, Vad, Brancoveni, dar si pietre funerare, iconostase, mobilier bisericesc, manuscrise vechi.

Galeria de Arta Romaneasca Moderna cuprinde peste 8000 de picturi si peste 1800 de sculpturi de la inceputul secolului XIX  pana la mijlocul secolului XX. Sunt expuse lucrari semnate de Stefan Luchian, Gheorghe Patrascu, Theodor Amann, Nicolae Grigorescu, Constantin Brancusi, Oscar Han, Dimitrie Paciurea.

Palatul Mogoşoaia este o clădire istorică situate in localitatea Mogoşoaia, judeţul Ilfov, aflată la circa 15 km de centrul oraşului Bucureşti. Complexul prezinta clădirea propriu-zisă, curtea acestuia cu turnul de veghe, cuhnia (bucătăria), casa de oaspeţi, gheţăria şi cavoul familiei Bibescu, precum şi biserica „Sfântul Gheorghe” aflată lângă zidurile curţii. Palatul poartă numele văduvei boierului Mogoş care deţinea pământul pe care a fost construit.

Palatul Mogoşoaia a fost în posesia familiei Brâncoveanu timp de aproximativ 120 de ani, trecând apoi în proprietatea familiei Bibescu. Dintre toate resedintele lui Constantin Brancoveanu, Palatul de la Mogosoaia s-a pastrat cel mai bine.

In anul 1681, domnitorul Constantin Brancoveanu a cumpart o mosie la Mogosoaia, dupa care a construit o biserica (1688) si ulterior palatul (1702) amplasat pe malul lacului.

După 1714, când Constantin Brâncoveanu a fost executat la Constantinopol împreună cu întreaga sa familie, întreaga avere a familiei a fost confiscată de otomani iar palatul a fost transformat în han. Răscumpărat de domnitorul Ştefan Cantacuzino, el a revenit apoi marelui ban Constantin Brâncoveanu, nepotul domnitorului şi a rămas în posesia familie până la începutul secolului al XIX-lea.

Palatul a fost devastat de otomani în timpul războiului ruso-turc din 1768-1774, deoarece marele ban Nicolae Brâncoveanu fusese de partea ruşilor în conflict. O nouă distrugere a palatului a avut loc cu ocazia revoluţiei din 1821, când ultimul urmaş al Brâncovenilor, Grigore Brâncoveanu, a fugit la Braşov şi clădirea a fost ocupată de panduri.

După moartea lui Grigore în 1832, palatul a rămas moştenire fiicei sale adoptive, Zoe Mavrocordat şi, prin căsătoria acesteia cu domnitorul Gheorghe Bibescu, a trecut în familia acestuia şi a fost renovat între 1860–1880 de Nicolae Bibescu, care a construit şi cavoul familiei în parcul palatului, şi vila Elchingen din apropiere. Palatul a fost administrat în continuare de familia Bibescu care, însă, s-a mutat în vila cea nouă iar clădirea veche a rămas nelocuită. Aceasta până în 1911, când Maria-Nicole Darvari a vândut palatul vărului ei George-Valentin Bibescu, care l-a oferit drept cadou de nuntă soţiei acestuia, Martha.

Martha Bibescu s-a ocupat cu renovarea palatului începând cu anul 1912. În timpul Primului Război Mondial, lucrările de renovare au fost frânate de alte distrugeri suferite în urma bombardamentelor germane. În perioada ocupaţiei germane a Bucureştiului şi a sudului României, prinţesa Martha Bibescu a rămas în capitală, ocupându-se de spitalul reginei Maria şi locuind o vreme chiar în palat.

Revenită în ţară după ce plecase la Londra, acuzată fiind de colaborarea cu trupele germane, Martha Bibescu a reluat lucrările de renovare după 1920, cheltuind mare parte din averea adunată din cărţile pe care le-a scris. Palatul a fost reinaugurat, astfel, în 1927, unele lucrări interioare continuând, însă, până în 1935.

În timpul celui de al Doilea Război Mondial, palatul a fost loc de întâlnire al diplomaţilor aliaţi, fiind, pentru câteva luni, închiriat legaţiei elveţiene din România. După 6 martie 1945, moşia a fost naţionalizată forţat de guvernul comunist, Martha Bibescu obţinând de la autorităţi declararea ca monument istoric a palatului, pe care încă îl mai deţinea. Prinţesa a plecat însă definitiv din ţară în septembrie 1945, lăsând palatul fiicei sale Valentina şi soţului ei, Dimitrie Ghika-Comăneşti.

În 1949, palatul a fost şi el naţionalizat, Valentina şi Dimitrie Ghika-Comăneşti fiind arestaţi. Până în 1957, clădirea a fost devastată şi devalizată, colecţiile de artă fiind furate şi dezmembrate. Abia în 1957 palatul a devenit sediul secţiei feudale a Muzeului Naţional de Artă, fiind restaurat începând cu 1977.

În prezent, Palatul Mogoşoaia adăposteşte Muzeul de Artă Brâncovenească şi este un important punct de atracţie turistică.

Palatul imbina armonios elementele decorative muntenesti cu cele de renastere italiana, cu elemente de baroc, iar stilul brancovenesc prezent aici este caracterizant de un decor opulent, dar nu excesiv. Sculptura decorativa cu motive florale si zoomorfe abunda pe balustradele de piatra, iar capitelurile sunt delicat ornate si coloanele fin rasucite. Pe fatada dinspre lac, se afla cel mai rafinat element de arhitectura al palatului: splendida loggie de inspiratie venetiana cu arcade trilobate. Initial, atat foisorul cat si incaperile de la etaj au fost decorate cu stucaturi de influenta orientala si cu picturi murale reprezentand portrete ale familiei domnitoare. Exteriorul realizat in caramida aparenta, este opera restaurarii de la inceputul secolului XX.

In curtea palatului Mogosoaia se poate petrece un frumos sfarsit de saptamana, intrucat aici veti gasi, pe langa complexul istoric, o gradina incantatoare, dar si un restaurant accesibil unde puteti lua masa impreuna cu familia. Palatul Mogosoaia isi asteapta vizitatorii in orice perioada a anului, insa va recomandam sa admirati complexul primavara sau vara cand gradina este frumos ingrijita.  Tot in aceasta zona puteti admira si Palatul Stirbei (sec. XIX)  de la Buftea unde, de asemenea, se gasesc si renumitele studiouri cinematografice. Drum bun!

Unul dintre cela mai valoroase monumente de arhitectura medievala din Romania, Castelul Bran este amplasat strategic pe o stanca inalta in pasul Rucar-Bran, intre Muntii Bucegi si Muntii Piatra craiului, la 30 km de Brasov, pe soseaua Brasov-Campulung.

Castelul Bran sau Castelul lui Dracula este cunoscut si vizitat de turistii din lumea intreaga, iar faima sa ii este datorata scriitorului englez Bram Stoker ce si-a plasat actiunea celebrului sau roman intitulat „Dracula” undeva, in Transilvnaia.

Personajul principal al romanului numit simplu „Contele” a fost conturat in urma unei documentari riguroase in scrierile medievale ce vorbeau despre domnitorul valah Vlad Tepes. Tatal domnitorului primise, in urma bataliilor purtate, ordinul cavaleresc al dragonului, iar cei din popor l-au numit Vlad Dracul din cauza simbolului ce aparea pe blazonul sau. Se spune ca domnitorul roman obisnuia sa semneze documentele oficiale sub numele de Dracula. Astfel, numele de Dracula a fost preluat si de istoriografia vremii, raspandindu-se in diferite forme in toata Europa. Scriitorul insa s-a bazat in romanul sau si pe legendele conform carora Vlad Tepes obisnuia sa aplice pedepse sangeroase si crude tuturor dusmanilor, tradatorilor si hotilor. Supranumele sau de „Tepes” provine tocmai de la practica tragerii in teapa a vinovatilor.

Construit intre 1377 si 1382 de catre brasoveni, castelul Bran domina frumoasele imprejurimi. Pozitia sa i-a conferit in Evul Mediu un rol strategic din punct de vedere militar. Prima atestare documentara a castelului o reprezinta actul emis de Ludovic I d’Anjou (1377) prin care brasovenii primeau privilegiul de a construi edificiul „cu munca si cheltuiala lor proprie”. Intrata in posesia domnitorului Tarii Romanesti, Mircea cel Batran, in anul 1395, in urma unui tratat de alianta cu Sigismund de Luxemburg, cetatea Branului a avut un important rol comercial. Deoarece marca punctul de granita intre Tara Romaneasca si Transilvania, aici functionau vamile unde se percepeau taxele pe marfuri.

In partea nordica a castelului era turnul de observatie ce permitea o vizibilitate maxima, pe timp senin, de pana la 30 km. De aici erau supravegheate valea si drumurile din imprejurime. La turnul portii erau intampinati inamicii cu galeti de smoala, rasina ori ceara fierbinte. Pulberaria se gasea in turnul circular, iar pe latura sudica se afla poarta mobila de lemn de stejar cu ornamente de fier.

Castelul sufera adaugiri si modificari in stilul Renasterii dupa anul 1622. Povestea moderna a castelului Bran incepe in anul 1920 cand edificiul este daruit familiei regale. Astfel, la 1 decembrie 1920, Consiliul orasenesc al orasului Brasov doneaza castelul Bran reginei Maria, ca semn de recunostinta fata de contribuita sa la infaptuirea Marii Uniri de la 1 decembrie 1918. In perioada 1920-1927, castelul a fost restaurat sub conducerea arhitectului Curtii Regale, Karel Liman. El transforma acest castel intr-o frumoasa resedinta de vara. Acum, spatiile locuibile sunt marite, este introdusa lumina electrica si este constrita „Casa de ceai”.

Dupa expulzarea din tara a familiei regale, in anul 1948, Castelul Bran a intrat in proprietatea statului roman, ramanand o perioada abandonat si devastat. Din 1956, partial amenajat, Castelul a fost deschis ca muzeu de istorie si arta feudala. Fiind intr-o stare avansata de degradare, in anul 1987 Castelul intra in restaurare, lucrare terminata in linii mari in 1993.

Azi, complexul muzeal cuprinde castelul, muzeul etnografic in aer liber si muzeul vamii medievale a Branului. Muzeul Bran dispune de valoroase colectii de mobilier din sec. XIV-XIX (piese gotice, din Reanastere, baroc sau rococo), ceramica italiana, germana, spaniola sau chinezeasca, argintarie din sec. XVIII-XIX, icoane sau arme medievale. In sectiunea dedicata vamii medievale se pot admira monede, sigilii, harti arme si arta decorativa medievala.

Scara secreta, fresca domnitelor, patul cu baldachin al regelui Ferdinand, dar rmai ales legenda lui Dracula, toate acestea atrag anual sute de mii de turisti.

Statiunea montana Busteni este inevitabil asociata cu masivele montane Jepii Mari si Jepii Mici ce sunt preferate de iubitorii de natura in sezonul estival. Insa trebuie spuns ca aceasta statiune ofera posibilitati multiple de petrecere a timpului liber, iar in cele ce urmeaza va vom prezenta cateva atractii si obiective turistice ce nu tebuie ratate odata ajunsi in Busteni.

Statiunea balneoclimaterica Busteni este localizata la poalele Muntilor Bucegi si la poalele Muntilor Baiu. Altitudinea variaza intre 880 si 940 m. Localitatea Busteni mai este cunoscuta si ca „Poarta Bucegilor”, deoarece de aici se poate pleca pe numeroase cai spre platoul Bucegilor sau spre alte zone de interes turistic intalnite in acest masiv: Piatra Arsa, Jepii Mici, Jepii Mari, Costila, Caraiman.

Mediul natural ofera conditii optime pentru desfasurarea turismului balneoclimateric permanent, rcomandat pentru odihna sau pentru tratarea unor afectiuni cum ar fi nevrozele astenice, starile de debilitate, surmenajul, rahitismul, tulburarile de crestere la copii, convalescentele. Un factor de cura important este apa minerala intalnita aici.

Cele mai cautate atractii din Busteni sunt reprezentate de cele doua masive montane – Jepii Mari si Jepii Mici – parte componenta a Muntilor Bucegi. Peisajele deosebite regasite aici sunt datorate conglomeratelor, dar si jnepenisurilor, formatiuni vegetale montane ce ocupa suprafete intinse mai ales in Jepii Mari. Un alt punct de atractie atat pentru excursionisti, cat si pentru alpinisti este Muntele Costila (2498 m) alcatuit din conglomerate calcaroase, fapt ce confera un plus de spectaculozitate. Aici se intalnesc numeroase trasee de alpinism cu diferite grade de dificultate.

Orasul Busteni prezinta insa, pe langa atractiile naturale, si cateva monumente de arhitectura ce starnesc interesul multora. Castelul Cantacuzino a fost construit in anul 1911, alaturi de o serie de grote, cascade si fantani arteziene, toate stuate in parcul al carui proprietar a fost Gh. Cantacuzino. Castelul, din punct de vedere arhitectural, figureaza in randul primelor castele din Romania. Realizat in stil romanesc cu elemente neobrancovenesti, acesta cuprinde o  sala de primire ce adaposteste o colectie de heraldica unica in Romania, formata din stemele tuturor familiilor boieresti cu care se inrudea familia Cantacuzino, dar si tablourile in marime naturala ale stramosilor Cantacuzinilor, pictate pe piele de Cordoba.

Castelul a pastrat imensa loggie de pe latura vestica, cu arcade trilobate si coloane ornamentate, scarile monumentale, vitraliile si frescele originale.

Un alt obiectiv este si casa memoriala „Cezar Petrescu” care contine biblioteca personala a scriitorului 10304volume, mare parte din acestea in limba franceza. Tot aici pot fi admirate sculturi semnate Oscar Han si lucrari ale pictorilor Jiquidi, H. Dumitru, Iser si G. Loewenti. Alte monumente de arhitectura ce starnesc admiratia trecatorilor sunt casele de vacanta ale unor importanti oameni de stiinta, artisti sau oameni politici cum au fost: Gh. Titeica, Tudor Vianu, D. Leonida, Lucretiu Patrascanu.

Tot in statiunea Busteni se poate vizita si Biserica Nasterea Maicii Domnului constrita in anul 1889 de regele Carol I si gina Elisabeta. Biserica pastreaza si astazi picturile murale originale realizate e pictorul anez Agnes Exner. Biserica a fost restaurata in anul 1936, in urma deteriorarilor din timpul razboiului.

Amatorilor de ski, sanius sau snowboarding le este recomandata partie Kalinderu una dintre cele mai moderne partii de la noi din tara ce poate face pe schiori sa se indragosteasca de oraselul de la poalele Muntelul Caraiman. Aceasta partie detine o instalatie de telescaun produsa in Italia care asigura transportul pe cablu pana la punctul de pornire. Zapada pe partie este abundenta si nu exista niciun hop care sa ii incomodeze pe cei aflati pe partie.

Iar daca va temeti de tarifele mari practicate in aceasta statiune, trebuie sa stiti ca statiunea Busteni, comparativ cu alte statiuni de pe valea Prahovei (Predeal, Sinaia), prezinta tarife accesibile, dedicate familiilor cu venituri medii. Posibilitatile de cazare multiple (www.discoverworld.co.uk), conditiile climatice favorabile, cadrul natural deosebit, toate acestea fac din statiunea Busteni un loc ideal de petrecere a vacantelor de iarna sau vara.

Statiunea climaterica Azuga este localizata pe cursul superior al Prahovei, la poalele Muntilor Bucegi, la o altitudine medie de 920 m. Asezarea s-a numit intial „Intreprahove” si a fost declarata oras in anul 1948. Avand un climat tonic-stimulant, aer curat, ozonizat, statiunea se recomanda pentru tratarea nevrozelor astenice, a starilor de debilitate, a surmenajului fizic si intelectual. Aceasta statiune este un important punct de plecare spre cabanele din Muntii Bucegi si Baiului.

Accesul pe calea ferata pentru statiunea Azuga este asigurat de trenuri interne si internationale, care circula spre directia Bucuresti-Brasov. Principala magistrala rutiera care raverseaza statiunea de la nord la sud este DN 1.

Principalul obiectiv turistic este domeniul schiabil, care dispune de dotari moderne. Azuga se poate mândri cu prima pârtie de schi din România omologată de Federaţia Internaţională de Ski – pârtia Sorica. Din acest motiv, dar şi datorită investiţiilor masive în infrastructura de turism care au avut loc în ultima perioadă, Azuga s-a dezvoltat vizibil.

Astfel, in statiunea montana Azuga exista urmatoarele partii: 1) Sorica: lungime 2100 m, dificultate medie, diferenta de nivel de 561 m, instalatie de iluminat nocturn si tunuri de zăpadă pentru 700 m, 2) Cazacu: lungime 1920 m, dificultate medie, diferenta de nivel 530 m; 3) Cazacu varianta: lungime – 400 m, dificultate medie, dispune de zăpadă artificială. 4) Cazacu bretea: lungime 715,54 m ,diferenta de nivel 163, 21 m 5) Sorica Sud – lungime 770 m, usoara, 6) La Stana - lungime 910 m, usoara, Alte pârtii de schi fond şi randonee, precum şi un traseu de snowboard, situate în vecinătatea pârtiei Cazacu, însumeaza 10 km.

Potentialul turistic aferent teritoriului administrativ al orasului Azuga este în exclusivitate natural, formele de turism favorizate fiind: odihna totala sau activa, drumetie 9 trasee turistice montane de la foarte usoare la foarte dificile, în Muntii Bucegi si Muntii Baiului, trasee de alpinism în Muntii Bucegi, cu grad de dificultate de la I – VI ), sporturi de iarna ( schi alpin, fond, randonee, snowboard, sanius ) sporturi de vara ( exista 2 terenuri de handbal – volei, 1 teren de fotbal, 2 terenuri de tenis pe zgura, 1 teren de baschet, o sala de sport ), picnic, vânatoare si pescuit sportiv, agrement nautic, cunoastere – instruire .

De asemenea, Azuga dispune de o telegondolă inaugurată la sfărşitul anului 2007 care oferă acces de punctul superior către toate pârtiile din staţiune. Există de asemenea şi instalaţii de teleschi, miniteleschi si babyschi.

Principalele resurse turistice ale statiunii Azuga sunt:

• peisajul montan cu mare valoare estetica si functionala favorabil odihnei dar mai ales activitatilor recreative atât iarna cât si vara;
• clima montana de tip subalpin, similara celei înregistrata de statiunile turistice prahovene;
• potential schiabil remarcabil în Muntii Gârbovei dar si în Clabucetele Predealului;
• fond piscicol si cinegetic valoros.

Una dintre regiunile turistice cele mai renumite din Muntii Carpati dar si din Romania, Valea Prahovei este situata in partea de sud-est a tarii, in bazinul superior si mijlociu a raului Prahova, extinzandu-se partial si in bazinul Ialomitei.

Refieful variat este reprezentat in proportii aproape egale de culmi muntoase, dealuri si campii. Valea Prahovei isi are punctul de origine sub Piatra Mare, formand intre Predeal si Campina una dintre cele mai impresionante vai din Romania, lucru accentuat de abruptul stancos al Bucegilor, cu o diferenta de nivel fata de Valea Prahovei de peste 1000 m.

Influentata de relief si asezare, clima Vaii Prahovei prezinta in partea sudica un caracter temperat continental de silvostepa, dealuri si coline, iar în nord, în zona montana, clima capata un caracter mai aspru, cu vanturi ce bat din nord si nord-est. In zona Prahovei, precipitatiile atmosferice cresc gradual: in zona de campie acestea ating 550-600 mm, ajungand la 700-900 mm in regiunea de deal si pana la 1200-1300mm in masivele inalte. Verile sunt racoroase, toamnele lungi si blande, iar iarna bat vanturi puternice. In Bucegi si Piatra Craiului, la altitudini mari, se intalneste climatul alpin cu temperaturi medii anuale sub 2° C. Iarna, stratul de zapada poate atinge chiar grosimea de 130 cm.

Conditiile climatice asociate cu particularitatile cadrului natural fac din Valea Prahovei o regiune foarte frecventata de turisti, statiunile montane regasite aici fiind destinatiile preferate ale iubitorilor de sporturi de iarna, dar si ale celor ce indragesc muntele. Valea Prahovei, prin varietatea posibilitatilor de cazare, a dotarilor, a serviciilor si facilitatilor oferite constituie una dintre cele mai vizitate zone prezentand o mare concentrare de statiuni printre care Sinaia (fosta resedinta de vara a familiei regale), Busteni, Predeal, Azuga.

Indelungata si intensa activitate turistica manifestata aici au determinat imbunatatirea constanta a dotarilor si serviciilor oferite, insa conditiile oferite au impus cresterea generala a tarifelor, fapt ce creeaza impresia de zona exclusivista. Totusi diversificarea serviciilor si dotarilor a facut ca statiunile din aceasta zona sa se adreseze tuturor, indiferent de posibilitatile materiale.

Daca doriti sa petreceti o vacanta de neuitat pe Valea Prahovei, trebuie sa accesati www.discoverworld.co.uk unde veti gasi informatii suplimentare si posibilitati variate de cazare.

Statiunea Sinaia este situata pe raul Prahova, la poalele Muntilor Bucegi si Muntilor Baiului. Altitudinea medie la care este localizata se situeaza in jurul valorii de 840 m. Datorita conditiilor de tratament si odihna, dar si datorita peisajului si obiectivelor turistice intalnite aici, statiunea Sinaia este una dintre cele mai cautate statiuni de pe Valea Prahovei, fiind vizitata de turisti de toate varstele si in toate anotimpurile.

Localitatea Sinaia apare mentionata pentru prima data in anul 1690, insa denumirea sa initiala a fost de „Izvorul”. Abia in anul 1880, Sinaia este declarata oras si devine resedinta de vara a regelui Carol I. Datorita acestui fapt, orasul Sinaia devine statiune exclusivista dupa anul 1901 si capata denumirea de „Perla Carpatilor”.

Dezvoltarea orasului Sinaia ca statiune turistica a luat amploare incepand cu a doua jumatate a secolului al XIX-lea, cand are loc inaugurarea soselei Sinaia – Brasov (1847) si a caii ferate Bucuresti – Sinaia. Un alt moment important din istoria statiunii il reprezinta construirea castelului Peles (1883). Treptat, Sinaia devine un centru al vietii politice romanesti si o zona rezidentiala privilegiata.

Oferta turistica a localitatiise bazeaza pe un complex de factori – peisajele deosebite, calitatea bazei materiale de cazare, tratament si servicii, resursele balneoclimaterice deosebite, monumentele arhitecturale si istorice.

Trebuie spus ca statiunea Sinaia are o bogata traditie in cura balneara, intrucat exista documente ce atesta ca bolnavii se tratau aici inca de la infiintarea manastirii din statiune (1690). Cei mai importanti factori de cura sunt climatul subalpin ionic si aerul lipsit de pulberi in suspensie, combinate cu o presiune atmosferica scazuta. Un alt factor de cura este apa minerala, care prezinta proprietati curative valoroase, aceasta fiind sulfuroasa, bicarbonatata, oligominerala. Datorita acestor proprietati, izvoarele de aici sunt recomandate celor ce sufera de boli digestive, boli hepato-biliare sau boli ale cailor urinare. Datorita climatului favorabil si conditiilor atmosferice, in Sinaia se pot trata si alte afectiuni cum ar fi nevrozele, bolile endocrino-metabolice, boli ale aparatului respirator, hipertensiunea arteriala.

Pentru cei ce ajung in Sinaia si doresc sa petreaca un sejur prelungit, le recomandam in cele ce urmeaza cateva obiective turistice importante. Castelul Peles este fara indoiala obiectivul cel mai vizitat din Sinaia si unul dintre cele mai vizitate obiective din tara; Cazinoul din Sinaia construit in Parcul Central in anul 1911 si care este o replica a celebrului cazino din Monte Carlo; Palatul Foisor, construit in prealabil ca parte a complexului de cladiri atasate Castelului Peles, adaposteste astazi o serie de birouri si saloane precum si o sala de teatru; Manastirea Sinaia ce dateaza din secolul al XVII-lea, fiind prima constructie din aceasta zona; Casa Memoriala „George Enescu” in stil autentic romanesc. O atractie deosebita este si crucea de pe varful Caraiman ce a fost ridicata in memoria ostasilor cazuti in Primul Razboi Mondial.

Iar amatorilor de sporturi de iarna si adrenalina le sunt recomandate cele 4 partii intalnite in aceasta statiune. Daca sunteti in cautare de aventura, atunci trebuie sa incercati partia Carp ce porneste de la cota 2000 si ajunge pana la 1400 m altitudine. Transportul pe cablu este asigurat de un telescaun modern, inaugurat in luna februarie 2006. Pista este recomandata insa numai schiorilor foarte experimentati, riscul unor accidente fiind destul de mare. Exista totusi o varianta mai usoara, care coboara pe Drumul de Vara.

Adevarata aventura se poate experimenta in Valea Dorului. Cele trei piste de aici, deservite de un telescaun, au ca punct final o cabana unde se strang turistii sositi aici. In zilele cu cer senin, turistii lasa deoparte schiurile si se intind la soare, in cautarea unui bronz de invidiat.

Tot ce va ramane de facut este va pregatiti de vacanta si sa porniti la drum in cautarea aerului de munte si a peisajelor incantatoare oferite de statiunea Sinaia. Drum bun!

La o altitudine de 650 m, in defileul Oltului, in partea sudica a Depresiunii Ciucului, intre culmile muntilor Harghita si Bodoc se afla situata statiunea Baile Tusnad.

Statiunea a fost fondata in anul 1842, cand datorita vindecarii miraculoase a unui fiu de cioban, s-a atras atentia asupra efectului terapeutic al apelor minerale. Aceasta a dus la infiintarea unei societati ce s-a bazat pe exploatarea izvoarelor minerale incepand cu anul 1845. In anul 1849, statiunea a fost distrusa iar reconstructia ei incepe abia in anul 1852. Numele Baile Tusnad apare pentru prima data mentionat in anul 1861. Extinderea statiunii a facut ca in scurt timp aceasta sa capete un renume european si a fost declarata oras in anul 1868.

Pozitia in teritoriu ii confera statiunii Baile Tusnad un cadru natural deosebit de pitoresc, cu aer puternic ozonat, bogat in aerosoli rasinosi si ioni negativi care fac ca zona sa dispuna de un bioclimat montan tonic, favorabil reconfortarii psihice.

Cei mai importanti factori naturali de cura sunt apele minerale carbogazoase, cloruro-sodice, bicarbonate, mofetele, bioclimatul de tip subalpin – stimulant si tonifiant.

Indicaţii terapeutice:

• afecţiuni cardiovasculare (stări după infarct miocardic, tulburări circulatorii, afecţiuni valvulare şi ale miocardului, hipertensiune arterială, tulburări circulatorii);
• afecţiuni ale sistemului nervos (nevroză astenică, distonii neurovegetative, stări astenice secundare, stări de oboseală fizică şi intelectuală);
• afecţiuni digestive (boli ale stomacului, tulburări funcţionale ale colonului, gastrite cronice, enterocolite, dischinezii biliare);
• afecţiuni endocrine (hipertiroidie uşoară, insuficienţă suprarenală, boala Basedow).

Tipurile de proceduri ce pot fi urmate in cadrul statiunii Bale Tusnad: Băi cu CO2, mofete, băi galvanice, masaj, împachetări cu parafină, băi de plante, masaj, magneto-diaflux, ionizări, cultură fizică medicală, cură internă cu ape minerale, masaj manual reflex; magnetoterapie, cultură fizică medicală, masaj, cură de teren, cură internă.

Iar pentru cei ce aleg sa petreaca o vacanta prelungita, iata cateva atractii turistice in zona statiunii Baile Tusnad.

• Lacul Sfanta Ana – situat la 25 km de statiune, lac de origine vulcanica.
• Timovul Mohos – este situat langa Lacul Sf. Ana, declarat rezervatie naturala, adaposteste specii rare de plante.
• Biserica Franciscana in stil baroc din Sumuleu - la 35 km de statiune, care detine una dintre cele mari instalatii de orga din Ardeal.
• Lacul Rosu – la 115 km, cel mai mare lac de baraj natural din Romania.
• Cheile Bicazului – unul dintre cele mai pitoresti locuri din Romania.
• Stanca Soimilor – 848 m cu trasee marcate de drumetie.
• Odorheiu Secuiesc – cetatea medievala ce dateaza din sec. XVI.
• Sfantu Gheorghe – Muzeul National Secuiesc, Muzeul de arta, Biserica reformanta, in stil gotic (sec. XVI).
• Brasov – Poiana Brasov (70 km).
• Miercurea Ciuc – 30 km – Cetatea Miko, Muzeul Etnografic.

Capitala economica, financiara, culturala si artistica a Banatului, Timişoara este un oraş multicultural, influenţat de diversele comunităţi etnice, în special de cea germană, maghiară şi sârbă, dar şi de cele bulgară, italiană şi greacă. Moştenirea culturală şi diversitatea ofertei culturale sunt punctele forte ale oraşului. Cu cele peste 12 instituţii culturale profesioniste, Timişoara este, după Bucureşti şi Iaşi, al treilea pol cultural din ţară din punct de vedere al mărimii şi diversităţii ofertei culturale. O mare tradiţie o are teatrul timişorean, care prin cele trei teatre de stat, (în premieră în Europa): Teatrul Naţional, Teatrul German şi Teatrul Maghiar, oferă spectacole în limbile română, germană şi maghiară. Cele trei instituţii împart aceiaşi clădire-simbol cu Opera Română. Filarmonica Banatul întregeşte paleta de ofertă culturală de cea mai înaltă calitate, păstrând astfel o tradiţia oraşului care a văzut interpretând pe scenele lui nume mari precum Franz Liszt, Strauss fiul, Brahms, Enescu sau premiera Traviatei lui Verdi la 9 februarie 1855. Patrimoniul cultural timişorean şi bănăţean este întregit de Muzeul Banatului, înfiinţat în 1872. Acesta adăposteşte cea mai mare colecţie de obiecte arheologice din Banat. Instituţia are diferite ramuri, printre care un Muzeu de Artă, de Etnografie, Muzeul Satului Bănăţean, un Muzeul al Viorilor sau cel al Tehnologiei, Informaţiei şi Comunicaţiilor. Muzeul mai deţine şi cea mai mare colecţie de păsări şi fluturi din Estul Europei. Oferta culturală este întregită de Teatrul de Păpuşi, Ansamblul Banatul, Biblioteca Judeţeană, Şcoala Populară de Artă, Casa de Cultură, dar şi numeroase galerii de artă, edituri, fundaţii şi asociaţii culturale. Din punct de vedere arhitectonic, oraşul moşteneşte un amplu patrimoniu de monumente istorice(circa 14.500), totodată cel mai mare din ţară. De fapt întregul ansamblu de clădiri din centru şi cele din cartierele Iosefin şi Fabric sunt considerate monumente istorice. Acesta este rezultatul unei tradiţii îndelungate de planificare urbanistică modernă, începută încă din secolul al XVIII-lea, o dată cu venirea austriecilor. Centrul oraşului, amplasat în vechea Cetate, a fost remodelat, cu pieţe şi străzi drepte. Construcţiile erau bine aliniate, iar clădirile de la colţurile străzilor trebuiau să aibă elemente arhitecturale în plus. Predominant a fost stilul baroc de influenţă vieneză, care a adus Timişoarei numele de „Mica Vienă”. La sfârşitul secolului al XIX-lea, structura urbanistică a Timişoarei a suferit un proces amplu de modernizare. Fostele bastioane şi spaţiile militare au fost demolate şi înlocuite cu bulevarde şi cartiere noi. În 1904, Primăria a înfiinţat postul de arhitect-şef şi l-a atribuit tânărului arhitect László Székely. Acesta a adus o contribuţie decisivă la remodelarea zonei centrale şi la introducerea stilului Art Nouveau, secession şi eclectic în peisajul urbanistic al oraşului. Stau mărturie palatele din Piaţa Victoriei, Baia Publică Neptun sau Casa Brück din Piaţa Unirii. Tot datorită lui s-a conturat şi arhitectura industrială, Abatorul comunal sau Uzina de apă fiind numai câteva exemple. Cartierele Fabric şi Iosefin păstrează intactă amprenta diversităţii etniilor şi meşteşugarilor care le-au construit. Se păstrează influenţa germană, maghiară şi sârbă. Clădirile nu depăşesc două etaje, sunt viu colorate şi foarte bogat ornate. În cartiere precum Mehala, Iosefin sau Freidorf, se păstrează trăsăturile tipice ale satelor tradiţionale de şvabi bănăţeni: case mari cu front stradal, frumos ornate şi cu spaţii verzi în faţa caselor. Ultimul curent arhitectural care influenţează vechiul oraş este cel românesc, introdus o dată cu trecerea Timişoarei sub administraţie românească. Cel mai bun exemplu este Catedrala Mitropolitană realizată în arhitectură tradiţională românească, în stil moldovenesc. În perioada interbelică se construiesc şi noi cartiere de vile în jurul centrului, unde se resimte influenţa stilului modern interbelic, a stilului brâncovenesc sau chiar francez. Un farmec aparte este dat de parcurile şi spaţiile verzi ce se întind de-a lungul canalului Bega şi în toate zonele oraşului. Din acest motiv Timişoara a căpătat numele de „oraş al parcurilor şi al trandafirilor”. Puteti descoperi toate acestea, dar si multe alte obiective turistice ce asteapta sa fie descoperite de toti cei ce viziteaza frumosul oras vestic.

Situata in judetul Hunedoara, Geoagiu-Bai este o statiune balneoclimaterica cu caracter permanent,  amplasata la 18 km nord de Orastie si 46 km nord-est de Municipiul Deva, intr-o zona deluroasa, la o altitudine de 350 m. Renumele statiunii Geoagiu-Bai este dat de clima favorabila la care se adauga numeroasele izvoare de ape minerale continand bicarbonat, calciu, magneziu, ape usor radioactive si carbogazoase, mezotermale (29-33°C), hipotonice.In aceasta statiune se pot trata afectiuni ale aparatului locomotor, afectiuni ginecologice, boli de nuritie si metabolice, afectiuni dermatologice.

Trebuie spus ca izvoarele minerale de aici au fost valorificate inca din antichitate. Atestat documentar in anul 1805, Geoagiu-Bai pastreaza inca urme ale vestigiilor din epoca romana, lucru care explica renumele acestei zone de tratament inca din cele mai vechi timpuri. Baile termale romane se pastreaza aproape in aceeasi forma ca si in antichitate, fiind construite intr-un promontoriu circular cu diametrul de 90-95 m. Baile au functionat in doua faze (Germisara si ulterior Termele Dodonei).
Statuiilor reprezentandu-i pe Esculap si Egeea ce au fost descoperite in urma sapaturilor arheologice stau marturie vietii intense din acele timpuri.

Ape minerale alcaline, usor sulfuroase, bicarbonatate, magneziene, mezotermale si termale (29 – 32 °C). Namolul de turba, feruginos este un alt important factor de cura precum alaturi de climatul sedativ.

Statiunea se recomanda in tratamentul bolilor reumatismale degenerative si al diartrozelor, al bolilor sistemului nervos periferic si al bolilor ginecologice. Cura interna este benefica pentru bolile gastroduodenale (gastrite si ulcer), boli hepato-biliare, boli renale (microlitiaza, infectii in stadiu incipient).

Statiunea ofera urmatoarele posibilitati de tratament: aeroterapie, bai calde in cada sau bazin cu ape minerale, impachetari cu namol cald, hidro, electro, foto si termoterapie, bai de ierburi.

Pentru cei care isi petrec mai multe zile in statiunea Geoagiu Bai, le sunt recomandate in cele ce urmeaza cateva obiective turistice importante localizate in zona: Deva – cetatea feudala, muzeul de istorie, muzeul de arta, cetatea si mozaicul roman de la Vetel; Hunedoara – castelul Huniazilor;Complexul muzeal Sarmisegetusa Ulpia Traiana; Hateg – castelele Santamarie Orlea, Sacel, bisericile Strei si Densus;
Orastie- muzeul de etnografie, cetatile dacice Costesti, Blidaru, Sarmisegetusa Ulpia Traiana.

Slanic-Moldova este un oras situat in estul Romaniei, la poalele muntilor Nemira, la o altitudine 530 m, intr-o vale inconjurata de paduri de fagi si brazi, la 84 km sud-vest de municipiul Bacau.

Datorita izvoarelor minerale, dar si cadrului natural deosebit, Slanic-Moldova este o statiune cu sezon permanent, cu o clima intramontana-depresionara temperata, cu un aer pur, lipsit de praf si particule ce pot provoca alergii, si bogat in aerosoli rasinosi si ioni negativi. Temperatura medie anuala este de 7,4°C, iar media precipitatiilor anuale este de 700 mm.

Statiunea Slanic Moldova este renumita pentru izvoarele sale de ape carbonate, bicarbonatate, usor sulfuroase, clorate, sodice, hipertonice, hipotonice si oligominerale, izvoare descoperite inca din anul 1801. In 1852 s-au efectuat primele teste chimice, iar in 1877 au aparut primele instalatii balneare. De-a lungul timpului, calitatile apelor minerale descoperite aici au fost confirmate prin medaliile obtinute la expozitiile internationale de la Paris, Viena, Frankfurt/Main etc. Specialistii le-au comparat cu apele minerale de la Karlovy Vary, Vichy, Aix-les-Bains etc.

Botezata “Perla Moldovei”, Slanic Moldova asigura tratament pentru tulburari digestive (gastrite cronice hipo- si hiperacide, ulcere gastrice si duodenale, la un interval de cel putin 3 ani de la faza dureroasa, afectiuni stomacale postchirurgicale, colite cronice atipice, colon inflamabil, constipatie cronica), boli hepatobiliare (dischinezie biliara, colicistita cronica cu sau fara calculi, stari postoperatorii in boli ale ficatului), boli metabolice si nutritionale (diabet melitus, forme usoare si intermediare, obezitate), boli ale rinichiului si urinare (stari de dupa tratamentul infectiilor urinare, acolo unde nu au existat leziuni sau dereglari renale). Cura externa cu apele minerale de la Slanic Moldova ajuta la tratamentul bolilor reumatismale degenerative si diartritice, al celor cardiovasculare si respiratorii (astma alergica, traheobronsite cronice, rinosinuzite cronice, emfizem pulmonar), tratamentul bolilor endocrine (stari prepubertale la copii hiperreactivi), al bolilor ginecologice (sindrom ovarian menopauzal) si al altor boli.

Cadrul natural, conditiile climatice si izvoarele minerale calitative ii determina pe cei ce ajung aici sa petreaca cel putin o saptamana de relaxare si tratament in statiunea Slanic-Moldova. Va urez „Drum bun” si sedera placuta!

Municipiul Piatra Neamţ este aşezat pe valea râului Bistriţa, mai exact la ieşirea acestuia dintre culmile muntoase, la confluenţa cu pârâul Cuiejdi. Orasul Piatra Neamţ este amplasat într-un bazin intramontan, la altitudinea de 310 m, străjuit de mai multe culmi deluroase (Pietricica, Cozla, Cernegura, Cârloman şi Bâtca Doamnei) cu altitudini cuprinse intre 462 m si 852 m.

Oraşul se bucură de toate avantajele unui cadru natural deosebit, o climă temperat continentală, cu veri scurte, răcoroase şi plăcute, toamne lungi, ierni blânde, fără geruri mari şi zăpadă din abundenţă. Din acest motiv, orasul Piatra Neamt a fost deseori comparat cu o veritabila statiune mntana. Beneficiind de un asemenea cadru natural, cu legături uşoare spre toate punctele cardinale, teritoriul de astăzi al municipiului Piatra Neamţ a constituit o permanentă vatră de locuire.

In cele ce urmeaza voi recomanda tuturor celor care sosesc la Piatra Neamt cateva dintre obiectivele de pret ale orasului montan.

Cea mai vizitata atractie din orasul Piatra Neamt este repreznetata de complexul istoric – Curtea domnească, Biserica Sf. Ioan şi Turnul Clopotniţa, toate ridicate sub domnia lui Stefan cel Mare. Situat în centrul oraşului, în Piaţa Libertăţii, acest ansamblu arhitectural a fost ridicat in perioada 1468-1475. Din Curtea Domnească s-a mai păstrat doar o parte din pivniţele casei domneşti (unde se află acum o expoziţie muzeală) şi porţiuni din zidul de incintă. Biserica zidită în 1497-1498, monumentală şi elegantă, este caracteristică stilului arhitectural moldovenesc din acea perioadă îmbinând tipul cu plan dreptunghiular şi bolţi semicilindrice cu cel trilobat şi turla pe naos. Turnul, construit în 1499 din piatră brută şi întărit cu patru contraforturi ce-i subliniază profilul zvelt, are 19 m înălţime. Foişorul de pază a fost adăugat în epoca modernă.

Un alt obiectiv impotant il constituie biserica din lemn din cartierul Valeni, biserica ce a fost ctitorită de Petru Rareş şi apoi de Al. Lăpuşneanul în 1574. Din punct de vedere arhitectural, biserica poate fi calificată, fără nicio rezervă, ca fiind una dintre cele mai reuşite realizări ale arhitecturii populare în lemn. Întreaga construcţie, executată din bârne şi scânduri groase de brad şi de ştejar pe temelie de piatră, trădează o mână de virtuos care a fixat în fiecare perete precizie, pricepere şi imaginaţie. Acoperişul de şindrilă îmbracă întreaga construcţie în mod unitar, fără a sublinia la exterior decât prezenţa altarului. Interiorul este împărţit în pronaos, naos şi altar, pridvorul de la apus constituind, fără îndoială, un adaos mai recent 1924.

O alta biserica din lemn cu o arhictura la fel de interesanta este localizata in cartierul Vanatori, aceasta fiind construită din bârne de brad pe temelie de piatră, în stil specific moldovenesc, cu un plan trilobat, absidele laterale şi cea a altarului fiind uşor pronunţate. Lucrată în lemn de tei şi ştejar, această creaţie de autentică artă românească respectă cu stricteţe dispunerea ierarhică şi spaţială specifică iconografiei creştine ortodoxe. Ceea ce frapează de la prima vedere în picturile bisericii este îmbinarea unor elemente stilistice diferite, dar nu şi eclectice, din care a rezultat un ansamblu unitar de certă originalitate. Pentru a le descoperi insa, trebuie sa faceti o calatorie pana la Piatra Neamt unde va asteapta multe alte atractii ce asteapta sa fie descoperite.

La extremitatea estică a fostei Curţi Domneşti, în imediata apropiere a Liceului “Petru Rareş”, se află Sinagoga de lemn, monument cu o istorie îndelungată şi pe alocuri controversată, mărturie a numeroasei comunităţi evreiesti care a existat în acest oraş încă din Evul Mediu. Actuala construcţie s-a ridicat pe locul alteia mai vechi, în baza hrisovului din 1766 semnat de voievodul Grigore III Ghica.

În partea de nord a oraşului se ridică muntele Cozla, cu altitudini de 657 m în punctul numit „Trei Coline” şi 679 m în punctul „Trei Căldări”. De aici pornesc cele mai atrăgătoaretrasee care duc spre Dărmăneşti, spre Cârlomanul sau spre ciudata creaţie a naturii pe care localnicii o numesc „La Trei Căldări”. Aici, în peretele de piatră, se află săpate trei scobituri rotunde, cu diametrul de cca. 60 cm (care pentru raritatea şi interesul lor ştiinţific sunt declarate monumente ale naturii) a căror origine este diferit explicată de specialişti.

Pe Cozla au fost descoperitin anul 1882 izvoare de ape minerale cloruro-sodice şi sulfuroase, recomandate în tratarea afecţiunilor digestive şi circulatorii. Deşi aceste ape au atras la Piatra Neamţ mii de turişti, în timp, exploatarea neraţională a dus la colmatarea lor. O investiţie în acest domeniu ar putea oferi şi în zilele noastre posibilitatea revalorificării acestor ape.

La poalele Cozlei se află Grădina Zoologică şi în apropiere Parcul Orăşenesc. Un drum şerpuit pavat cu piatră de granit duce de la poale până în vârful muntelui iar de-a lungul lui sunt amplasate locuri special amenajate de unde se poate privi spre oraş.