Palatul Regal este o clădire monumentală din Bucureşti, iniţial centru al puterii monarhice în România. Actualmente este sediul Muzeului Naţional de Artă al României.
Palatul Regal este localizat în centrul Bucureştiului, fiind inconjurat de mai multe clădiri istorice precum Biserica Kretzulescu, Atheneul Român, Biblioteca Centrală Universitară şi Hotelul Athenée Palace-Hilton. Edificiul a fost ridicat între 1927 şi 1937 după planurile arhitectului român D. Niculescu. În 1948, după desfiinţarea abuzivă a monarhiei, Palatul Regal a devenit sediul Muzeului Naţional de Artă.
Construita in anii 1812-1815, cladirea a fost la inceput casa marelui logofat Dinicu Golescu si apoi vanduta statului in 1833 de catre fiii acestuia. In perioada 1834 – 1837 cladirea a fost supusa unor reparatii si modificari pentru a deveni curtea domneasca a domnitorului Al. Ghica. In timpul revolutiei de la 1848, palatul domnesc a devenit sediul guvernului provizoriu.
Supus unor noi renovari in anii 1854-1855, palatul devine, incepand cu 1859, resedinta primului domnitor al Principatelor Unite, Al. I. Cuza, pentru ca din 10 mai 1866 aceasta sa fie resedinta regelui Carol I.
Incepand din 1882 aceasta cladire a fost modificata si marita dandu-i-se numele de Palatul Regal. Sub forma si infatisarea sa actuala, palatul a fost restructurat in vremea regelui Carol al II-lea (1930-1940). Cladirea in forma de „U” se desfasoara in jurul unei curti de onoare si are doua intrari princiale. Cea din stanga era intrarea regelui si a oaspetilor sai, iar cea din dreapta, a demnitarilor. In interior se mai remarca si astazi „Scara voievozilor”, teatrul si vestibulul sau, „Sala tromului” si „Sufrageria regala”.
La 23 august 1944 in acest palat a avut loc arestarea guvernului Antonescu.
Palatul, alcatuit dintr-un corp central si doua aripi laterale, este o constructie cu cinci nivele, in stil neoclasic. Aripa din stanga , care a stat ani de-a randul neterminata, suferind in plus si avarii de pe urma bombardamentelor aeriene hitleriste din august 1944, a fost refacuta si ea, creandu-se spatii adecvate pentru muzeu precum si o sala de muzica, cu 500 locuri. Lucrarile de finisare a Palatului Regal s-au incheiat in perioada 1955-1958.
Astazi, Muzeul de Arta adapostit aici reuneste patrimoniile unor colectii disparate candva, cum au fost: pinacoteca statului, cea a municipiului Bucuresti, inventarul muzeelor Toma Stelian si Kalinderu, o serie de exponate care au apartinut in trecut muzeului Simu, muzeului Bruckenthal din Sibiu, la acestea adaugandu-se achizitii de data recenta, astfel incat, la momentul actual, zestrea sa depaseste 70.000 de piese, unele neexpuse si adapostite in subsolul cladirii.
In structura muzeului au fost organizate: Galeria nationala, Galeria universala, o sectie de grafica si un atelier de restaurare.
Galeria de Arta Europeana are ca nucleu colectia regelui Carol I. Sunt ilustrate principalele scoli artistice: italiana, germana, austriaca, spaniola, flamanda, olandeza si franceza. Printre cele mai valoroase tablouri se numara: „Fecioara cu Princul” de Domenico Veneziano, „Cele trei gratii” de Hans von Achen, „Adoratia pastorilor” si „Logodna fecioarei” de El Greco, „Livada inflorita” de Pissaro, „Peisaj de case” de Renoir etc.
Galeria de Arta Veche Romaneasca din cadrul Galeriei Nationale detine cea mai mare colectie de acest gen din tara. Fondul sau de peste 950 de piese cuprinde peste 2500 de icoane in traditie bizantina, fragmente de fresca, costume si podoabe din secolele al XVI-XVII, provenind de la manastirile Dragomirna si Voronet, Vad, Brancoveni, dar si pietre funerare, iconostase, mobilier bisericesc, manuscrise vechi.
Galeria de Arta Romaneasca Moderna cuprinde peste 8000 de picturi si peste 1800 de sculpturi de la inceputul secolului XIX pana la mijlocul secolului XX. Sunt expuse lucrari semnate de Stefan Luchian, Gheorghe Patrascu, Theodor Amann, Nicolae Grigorescu, Constantin Brancusi, Oscar Han, Dimitrie Paciurea.